22.10.2021
You - the married woman
You come often to my home
At nightfall
You come to find me again
And we make love
You come to forget
Your everyday life
You leave on my bedsheets
Your perfume, your odor,
Your lips on my skin
Instead of the heart
I can dream about you
Because your life is far away
You - the married woman
Who I love and who I like
You who is not mine
Who comes and goes
The girl of my pleasure,
The woman of my torment,
The lady of my thoughts,
Who knows that I'm waiting for her
You come often to my home
At nightfall
You come to find me again
And we make love
You come to forget
Your everyday life
We talk about leaving
We talk about travelling
My bedroom is a boat
Where we are a shipwreck
But our distant islands
Are lost countries
You - the married woman
Who I love and who I like
You who is not mine
Who comes and goes
The girl of my pleasure,
The woman of my torment,
The lady of my thoughts,
Who knows that I'm waiting for her
So you go back home
Because it's already time
We tell each other 'see you later'
And you hold back your cries
So you go back home
Because your life is far away
31.05.2020
Urâta
Ochii ei reflectă obiceiul pe care-l are
De a se face uitată,
Și cenușiul singurătății
E parte a mobilei sale.
Părul ei ondulează tristețea
Chipului ei ce se stinge
Cu fiecare primăvară grăbită,
În jurul trupului ei rău înjghebat.
Dar seara, în patul ei, visează
Un basm care-i spune
Că oglinda ei a mințit-o,
Că e mai degrabă drăguță decât urâtă,
Că într-o zi prințul ce-i e menit, va veni,
Spunându-i tandru:
”Tu nu ești urâtă,
Privește-mă.
Tu nu ești urâtă,
Privește-te!”
Manechinele din vitrine,
Ale căror frumusețe e-n fișa postului,
Se amuză de-a ei albastră tristețe
Ce o înveșmântă din cap până-n picioare.
Ea nu știe decât zilele lucrătoare,
Ce colorează adevărul
Duminicilor sale, pe care le trage
În spatele inimii ei pustii.
Dar seara, în patul ei, visează
Un basm care-i spune
Că oglinda ei a mințit-o,
Că e mai degrabă drăguță decât urâtă,
Că într-o zi prințul ce-i e menit va veni,
Spunându-i tandru:
”Tu nu ești urâtă,
Privește-mă.
Tu nu ești urâtă,
Privește-te!”
Confidentul ei de zi cu zi
Nu-i decât un carnețel, ale cărui spirale
Știe că ea a vorbit despre dragoste,
Pe ultima pagină dintr-un ziar:
”Tânără singură, nu prea drăguță,
Carantinată de tristețe,
Și-ar împărți viața, nopțile,
Cu un tovarăș de suferință.
Și în seara asta, în patul ei,
Ea trăiește un basm,
Când prințul ei i-a zis, luând-o în brațe:
”Tu nu ești urâtă,
Privește-mă,
Tu nu ești urâtă!
Privește-mă,
Tu nu ești urâtă,
Privește-te!”