11.02.2019
Inima mea a plâns
Copilul: — Bună?Torito: — Ascultă, spune-mi dacă mama ta ar vrea azi să-mi răspundă.
Copilul: — Sunteți tot domnul de ieri? Eu o voi anunța, dar cred că acum își face baie și nu știu dacă poate să vă răspundă.
Torito: — Spune-i, te rog, că e ceva important și vreau să-i vorbesc.
Copilul: — I-ai făcut ceva mamei mele? Ea mereu îmi face semn
Și-mi șoptește: „Spune-i că nu sunt aici!”
Torito: — Și între timp, spune-mi dacă mergi deja la școală
Și dacă îți faci lecțiile.
Copilul: — O, da, dar cum mama lucrează, doamna care ne e vecină mă duce la școală. Și nu vă mai spun nimic, pentru că eu nu am tată.
Torito: — Spune-i că de șase ani sunt într-o continuă suferință. Exact câți ani ai și tu.
Copilul: A, nu! Eu am doar cinci ani. Dar spuneți-mi,
De când o cunoaște-ți pe mami?
Torito: — Inima mea a plâns, iar ea nu a răspuns. Zilele-mi trec fiind lipsit de speranță,
Arzând pentru iubirea asta. Inima mea a plâns și
S-a și bucurat la auzul vocii care mi-a răspuns.
Spune-mi dacă te duci în excursie, ca anul trecut,
La plajă, la mare.
Copilul: — O, da, îmi place să mă bălăcesc, iar acum știu deja să înot.
Dar spuneți-mi, de unde știți că anul trecut
Am fost în excursie?
Torito: — Spune-i mamei tale că vă iubesc mult pe amândoi!
Copilul: — Păi, dacă nu vă cunosc... Acum, spuneți-mi, ce aveți?
De ce vi s-a schimbat vocea? Plângeți, cumva?
Torito: — Inima mea a plâns, iar ea nu a răspuns. Zilele-mi trec fiind lipsit de speranță,
Arzând pentru iubirea asta. Inima mea a plâns și
S-a și bucurat la auzul vocii care mi-a răspuns.
Spune-i să răspundă. (2x)
Copilul: — Dar a plecat deja.
Torito: — Dacă s-a dus, atunci... La revedere!
Nino: — La revedere, domnule!
Torito: — La revedere, cerul meu!