27.07.2018
Cântecul mării
Există un bărbat, e cadorința pe care mi-o pun în viață, văd și
e ca vinul în weekend,
și deși e ca marea, și așa și trebuie să fie,
dacă mă țin bine, poate mă învăluie pe mine...
Există o fată, e ca un zâmbet într-o zi de luni
și va lupta să rămână așa..
Și e ca soarele în weekend
Și deși e ca marea și așa și trebuie să fie,
Tot îmi place că navigă cu mine...
Nu ne-am dezintegrat toți?
Nu ne-am prefăcut toți?
Nu-i totul ok acum?
Nu am evadat toți?...
Există un bărbat, atât de luminos încât blochează lumina
și așa va fi mereu...
e ca lipsa de somn din weekend
și deși e ca marea și așa și trebuie să fie,
când mă țin bine, mă scufund în adâncuri.
Nu ne-am dezintegrat toți?
Nu ne-am prefăcut toți?
Nu-i totul ok acum?
Nu am evadat toți?...
Și deși suntem ca marea și așa și trebuie să fim,
am putea să ne învârtim în jurul cozii pentru restul vieții.