Rezultatele căutării

Cântecul Lisabonei

Văd o mie de ferestre de pe chei
Din vechea mea Lisabona
Văd Alfama cu aleile ei
Castelul, Madragoa.
 
Și ochii mei umezi
În oraș lasă peste tot
Ruga mea de durere
În acest cântec de dor.
 
Când eu plec
Roagă-te pentru mine,
Lisabona,
Că eu voi simți,
Lisabona,
Dureri nesfârșite,
Lisabona.
Groaznic dor
Care va răni inima
Și-l intonează vocea mea
Devenită cântare,
Lisabona.
 
Dar dacă la întoarcere
Mă vezi plângând
Iartă-mă
Că deschid ușa spre tristețe
Ca apoi să râd fără rost.
 
Sunt sigură
Că văzând străzile
Așa cum văd astăzi
Aerul tău de regina lui Tagus
Te voi săruta,
Lisabona.
 
Voi săruta cu duioșie
Ale tale șapte dealuri
Și am să plec în căutarea
Mea prin colțurile tale.
 
Și tu Lisabona vei veni
Aici la chei, ca și acum
Ca să-ți spun râzând
Ce plânge azi sufletul meu.
 
Când eu plec
Roagă-te pentru mine,
Lisabona,
Că voi simți,
Lisabona,
Dureri nesfârșite,
Lisabona.
Groaznic dor
Care va răni inima
Și-l intonează vocea mea
Devenită cântare,
Lisabona.
 
Dar dacă la întoarcere
Mă vezi plângând
Iartă-mă
Că deschid ușa spre tristețe
Ca apoi să râd fără rost.
 
Sunt sigură
Că văzând străzile
Așa cum văd astăzi
Aerul tău de regina lui Tagus
Te voi săruta,
Lisabona.
 

Black Rose Upon My Breast

Right by the edge of your destiny,
I placed my heart.
You lost it somewhere down the road:
Oh, my loneliness!
 
A black rose was born
Right by the 's wall