Rezultatele căutării

Frumusețea Bestiei

Dragoste pierdută de mult
 
Copacii și-au lăsat frunzele,
Nori apele lor
Toată povara asta mă ucide
 
Distanța îți acoperă drumul,
Îți rupe memoria
Toată această frumusețe mă omoară
 
Oh, îți pasă,
Încă mai simt pentru tine
Așa conștient,
Ceea ce ar trebui să fie pierdut este acolo
 
Mă tem că nu voi găsi niciodată pe nimeni
Știu că durerea mea cea mai mare trebuie să vină
Ne vom regăsi în întuneric
Dragostea mea demult pierdută
 
Încă o noapte de trăit
 
În siguranță departe de lume
Într-un de vis, domeniu atemporal
Un copil, cu ochii visători,
Oglinda mamei, mândria tatălui
 
Mi-aș dori să pot reveni la tine
Simți încă o dată ploaia
Căzând în mine
Curățând tot ce am devenit
 
Casa mea este departe, dar restul este atât de aproape
Cu dragostea mea demult pierdută sub trandafirul negru
Mi-ai spus că am ochii unui lup
Căutăi și găsește frumusețea bestiei
 
Toate melodiile mele pot fi compuse doar din cele mai mari dureri
Fiecare verset poate fi născut doar din cea mai mare dorință
Mi-aș dori să mai am o noapte de trăit
 
Un sfânt m-a binecuvântat, m-a băut adânc
Scuipând nenorocirea din mine
Încă un păcătos violează 1000 de sfinți
Împărtășind același iad cu mine
 
Cea mai sănătoasă alegere din lumea nebună:
Feriți-vă de fiară, dar bucurați-vă de sărbătoarea pe care o oferă
 
Christabel
 
„O, dulce Christabel. Împărtășește-mi poezia ta.
Căci știu acum, sunt o marionetă la acest spectacol tăcut.
Nu sunt decât un poet care nu a reușit cea mai bună piesă a sa.
Un băiat mort, care nu a reușit să scrie un final
Fiecare dintre poeziile sale. ”
 

Mai presus decat speranta

Timpul mi-a luat cel mai mult
Lasandu-ma fara nici o cheie
Pentru a debloca pieptul remediului
Mama, durerea nu ma raneste
Dar iubirea pe care o simt
Cand ma ti aproape da
 
Sperantele erau mari
Ecourile erau vaste
Acum visele mele sunt lasate sa traiasca prin tine
 
Soarele Rosu rasare
Inecat fara a respira
In interior,intunericul se tine tare
 
Passiontide
Un inger de partea mea
Dar niciun Hristos sa incheie acest razboi
Sa-mi izbaveasca sufletul de sabie
Speranta mi-a aratat un peisaj
Poezie realista
Cu prima zapada ma voi risipi
 
Sperantele erau mari
Ecourile erau vaste
Acum visele mele sunt lasate sa traiasca prin tine
 
Soarele Rosu rasare
Inecat fara a respira
In interior, intunericul se tine tare
Soarele Rosu rasare
Cortina cade
Mai presus decat speranta leacul meu minte
 
Moartea ta m-a salvat
 

Sângele lui Creek Mary

În scurt timp nu voi mai fi aici
Vei auzi povestea mea
Prin sângele meu
Prin poporul meu
și prin ţipătul vulturului
Ursul din mine nu se va odihni niciodată
 
Rătăcind pe frontiera orizontului,
Urmând dâra lacrimilor.
 
Omul alb a venit
și a văzut țara binecuvântată
Am avut grijă de ea, tu ai luat-o
Ai luptat, noi am pierdut
Nu războiul, decât o luptă nedreaptă
Privelişti frumoase pictate în sânge.
 
Hoinărind pe frontiera orizontului
Urmând dâra lacrimilor
Cândva am fost aici
Unde am trăit de la începutul lumii
Din acel moment în care timpul ne-a dat acest pământ.
 
Sufletele noastre se vor uni din nou cu sălbăticia
Casa noastră în pace, în război, în moarte
 
Hoinărind pe frontiera orizontului ...
 
Dana Kósa

Imi vreau lacrimile inapoi

Imi vreau lacrimile inapoi
 
Varfurile copacilor, cosurile caselor, povesti de campuri de zapada, iarna gri
Flori salbatice, acele pajisti de rai, vantul printre grau
 
O cale ferata ce trece peste ape, o mireasa de dragoste de bunici
Delte albastre, Decembrie, luna printre aripile unei libelule
 
Unde este minunea unde este uimirea
Unde este Alice batand la usa
Unde este usa ascunsa ce ma duce acolo
Unde realitatea este distrusa de Iepurele Alb*
 
Unde este minunea unde este uimirea
Unde sunt nopti nedormite pentru care traiam
Inainte ca anii sa ma ajunga
Vreau sa pot vedea
Ce s-a pierdut din mine
 
Imi vreau lacrimile inapoi
Le vreau inapoi acum
 
Balet intr-o dumbrava, tot intinerind singur
O papusa de carpa, prietena cea mai buna, vocea lui Mary Costa*
 
Unde este minunea unde este uimirea
Unde este Alice batand la usa
Unde este usa ascunsa ce ma duce acolo
Unde realitatea este distrusa de Iepurele Alb*
 
Unde este minunea unde este uimirea
Unde sunt nopti nedormite pentru care traiam
Inainte ca anii sa ma ajunga
Vreau sa pot vedea
Ce s-a pierdut din mine
 

Един Копнеж

Дали някога почувства се със мен?
Поне веднъж, това е моят копнеж.
Аз вкопчен съм да дойде този ден.
Дали някога почувства се без мен?
Тъй дълбок е моят стремеж
Дали някога копняла си мен?
 
Ще го направиш ли със мен?
Да заличим белезите, да променим съдбата си!
Ще го направиш ли за мен?
Да отприщим блаженството в нас!
 
Отвлякъл бих те надалеч
Отшелник във самотен ден
Гръд за подпухнали страни
Tази песен може, но не и тебе да склони
 
Дали някога почувства се със мен?
Поне веднъж, това е моят копнеж.
Аз вкопчен съм да дойде този ден.
Дали някога почувства се без мен?
Тъй дълбок е моят стремеж
Дали някога копняла си мен?
 
Яви, яви се ти, където и да си!
Изгубен в твоето море съм аз.
Предай, предай се, на допира ми ти,
на почина, на моята страст!
 
Дали някога почувства се със мен?
Поне веднъж, това е моят копнеж.
Аз вкопчен съм да дойде този ден.
Дали някога почувства се без мен?
Тъй дълбок е моят стремеж
Дали някога копняла си мен?
 
Красотата ти ме залива на талази
В тази бяла среднощна фантазия
 
Дали някога почувства се със мен?
Поне веднъж, това е моят копнеж.
Аз вкопчен съм да дойде този ден.
Дали някога почувства се без мен?
Тъй дълбок е моят стремеж
Дали някога копняла си мен?
 
Дали някога почувства се със мен?
Поне веднъж, това е моят копнеж.
Аз вкопчен съм да дойде този ден.
Дали някога почувства се без мен?
Тъй дълбок е моят стремеж
Дали някога копняла си мен?
 
Дали някога почувства се със мен?
Поне веднъж, това е моят копнеж.
Аз вкопчен съм да дойде този ден.
Дали някога почувства се без мен?
Тъй дълбок е моят стремеж
Дали някога копняла си мен?
 

Fantezia nopții albe

Vrăjitoarea a venit la mine și mi-a spus:
Ne întâlnim la lac în seara asta.
 
Am fredonat acest cântec pentru a curăţa
Prin cadavrul zăpezii am văzut
Paradisul,
Pacea
nu este niciodată o minciună.
 
Un suflet dezamăgit
În seara asta se odihnește
Dragostea e aici
Chiar aici sub aripile mele.
 
Visez cu lupi, alerg cu ei
Noaptea s-a prelungit pentru mine
Sunt acasă
Sunt în pace.
 
Un suflet dezamăgit
În seara asta se odihnește
Dragostea e aici
Chiar aici sub aripile mele.
 
Dana Kósa

Sfarsitul oricarei sperante

Este sfârșitul oricărei speranțe,
Sa pierzi copilul, credința
Sa ajungi la capătul inocentei,
Sa fii cineva ca mine
 
Acesta este nașterea speranței,
Sa ai ce am avut eu odată,
Aceasta viată fără iertare
Se va încheia cu o renaștere
 
N-am chef sa ma trezesc in dimineața asta,
Sa vad născându-se un alt trandafir negru,
Încet, zăpadă cade peste patul morții
 
Îngerii cad primii, dar eu sunt încă aici
Singur, pe când ei se apropie
In ceruri se va cânta cântecul meu de lebăda
 
Rânită-i căprioara ce se avânta cel mai sus,
Iar rana mea e atât de adânca
Stingeți lumina si lăsați-ma sa trag la jug
 
Valul sfânt fără chip imprimat,
Dorința de moarte, fără rugăciune
La capătul speranței,
Pierzând iubirea,
Sfârșitul timpului
Restul este tăcere
sursa: nightwish.ro
 

Mort Lumii

Toate la fel, îndepărtează-mă
Suntem morți lumii
 
Copilul a cășunat cuvintele poetului
Căzuților le-a dat alinare
(Inimos, cuprins de iubire)
 
Rămânând, încă neinvitați
Aceste vorbe mi-au adulmecat sufletul
(Suflet singuratic, sufletul oceanului)
 
Nu sunt fiare sub patul tău
Este omul la ușa în preajmă
Care te sperie, te face să plângi
Te face să plângi pentru copilul
Toate războaiele sunt luptate între acești oameni singuratici
Fără arme, necicatrizați
 
Nu vreau să mor om necicatrizat
Suflet singuratic
(Spune-mi acum ce să fac)
 
Am studiat tăcere să-nvăț muzică
M-am alăturat păcătoșilor să reprimesc nevinovăție
 
Regina cerului, acoperă-mă
În tot albastrul
Micule copil, ce plăcere prețioasă
Îi este mort lumii
 
Regina cerului, poartă-mă
Departe de toată durerea
Toate la fel, îndepărtează-mă
Suntem morți lumii
 
Morți, tăcuți, statornici
Iar mereu schimbători
Priveala mea preferată a acestei lumi
 
Atunci când a murit, se va întoarce să moară în mine iarăși
Țesând pânza, născând copilul veacului
Care nu și-a dat viața lumii, ci mie
Inocență renăscută încă o dată
 
Regina cerului, poartă-mă
Departe de toată durerea
Toate la fel, îndepărtează-mă
Suntem morți lumii
 
Regina cerului, acoperă-mă
În tot albastrul
Micule copil, ce plăcere prețioasă
Îi este mort lumii
 
Regina cerului, poartă-mă
Departe de toată durerea
Toate la fel, îndepărtează-mă
Suntem morți lumii
 

Botează Copilul

'M-am născut în mijlocul cascadelor viorii
Eram slabă dar nu nebotezată
Moartă pentru lume, vie pentru călătorire
Într-o noapte am visat la un trandafir alb veștejându-se
Un prunc înecând singurătatea timpului unei vieți
Am visat la tot viitorul meu, mi-am retrăit trecutul
Și am fost martoră la frumusețea fiarei'
 
Unde s-au dus toate simțămintele?
De ce s-a sfârșit tot râsul?
 
De ce sunt iubită doar când am plecat?
M-am întors în timp să botez copilul
Gândește-te la mine destul de lung să-nfăptuiești o amintire
Vino să botezi copilul încă o dată
 
Cum pot simți iar vreodată?
Cu șansa să mă-ntorc?
 
Niciodată nu m-am simțit atât de singură în viața mea
În timp ce am băut dintr-o ceașcă ce mi-a numărat vremea
Este un strop de venin în această ceașcă a omului
Să-l beau este să urmez cărarea mâinii stângace
 
'Unde s-au dus toate simțămintele?
De ce este păcatul cel mai ucigător - să iubească precum te iubeam?
Acum nebotezată, bolnavă de casă în timp
În curând de eliberat de grijă, de durere omenească
Povestea mea este adevărul cel mai amar
Timpul ne plătește doar cu pământ și pulbere și un mormânt întunecat, tăcut
Amintește-ți, copilule meu, fără nevinovăție crucea este doar oțel
Speranță este o năzărire și sufletul oceanului nu este nimic decât un nume'
 
'Copilul să te boteze și să te țină în veci'
 

Pa pa frumoaso

În cele din urmă dealurile nu au ochi
Ei s-au săturat să picteze fața roșie a unui om mort
Cu propriul lor sânge
 
Obişnuiau să iubească pierzând atât de mult
Clipește-ți ochii o singură dată și vezi totul în ruină
 
Ai auzit vreodată ce ți-am spus?
Ai citit vreodată ce ți-am scris?
Ai ascultat vreodată ce am jucat?
L-ai lăsat vreodată în ceea ce a spus lumea?
Am ajuns atât de departe pentru a-ţi simți ura?
Am jucat pentru a deveni doar pioni în joc?
Cât de orb poţi să fi, nu vezi?
Ai ales drumul lung, dar o să așteptăm
 
Pa pa frumoaso
Pa pa frumoaso
 
Fantoma lui Jacob pentru fata albă
Blindfold pentru orbi
Frații morţi merg pe pământul de pe moarte
 
Laţul în jurul unei inimi sufocante
Eternitatea s-a rupt
Încet, acum, clopotele funerare cârtau
 
'Trebuie să mor să mă simt viu'
 
Ai auzit vreodată ce ți-am spus?
Ai citit vreodată ce ți-am scris?
Ai ascultat vreodată ce am jucat?
L-ai lăsat vreodată în ceea ce a spus lumea?
Am ajuns atât de departe pentru a-ţi simți ura?
Am jucat pentru a deveni doar pioni în joc?
Cât de orb poţi să fi, nu vezi?
Ai ales drumul lung, dar o să așteptăm
 
Pa pa frumoaso
Pa pa frumoaso
Pa pa frumoaso
Pa pa frumoaso
 
Nu este copacul care abandonează floarea
Dar floarea îl abandonează pe copac
Într-o zi voi învăța să iubesc aceste cicatrici
Încă proaspăte din lama roșie-fierbinte a cuvintelor tale
 
... Cât de orb poţi să fi, nu vezi ... [x3]
... că jucătorul a pierdut tot ce nu are ...
 
Ai auzit vreodată ce ți-am spus?
Ai citit vreodată ce ți-am scris?
Ai ascultat vreodată ce am jucat?
L-ai lăsat vreodată în ceea ce au spus cuvintele?
Am ajuns atât de departe pentru a-ţi simți ura?
Am jucat pentru a deveni doar pioni în joc?
Cât de orb poţi să fi, nu vezi?
Ai ales drumul lung, dar o să așteptăm
 
Pa pa frumoaso
Pa pa frumoaso
Pa pa frumoaso
Pa pa frumoaso
 

Élan

Părăsește somnul și lasă timpul de primăvară să vorbească
În limbile vremii dinaintea omului
Ascultă narcisa spunându-și povestea
Lasă oaspetele să intre, ieși, fii primul să saluți dimineață
 
Pajiștile cerului seceratul îl așteaptă
Stâncile pe care n-a sărit nimeni, apă rece neatinsă
Ființe de aiurea încă nevăzute
În cele din urmă numărul ți-a venit, cădere liberă îl așteaptă pe viteazul
 
Vino
Gustă vinul
Ia-te la întrecere cu orbii
Te vor îndruma departe de lumină
Scriind nimicuri până la sfârșitul timpului
Vino
Călărește pe norii
Ia-te la întrecere cu întunecații
Aceasta hrănește prin alergături desfăcute
Întâlnește-te cu mine unde stânca salută marea
 
Răspunsul ghicitorii înaintea ochilor tăi
Se află în frunzi moarte și cer fugaci
Lebede reveninde și șoareci stăruitori
Scrieri pe cartea grădinii într-un minut al unei priviri ale unui iubitor
 
Clădesc un castel de nisip aproape de mal
O casă de cărți dintr-o culegere stricată
O casă de întovărășire, ține-te și astâmpără-te
Scriu un poem liric pe care doar tu îl poți înțelege
 
Călăresc greu pe orice stea căzătoare
Reînvie, deschide mintea, râde-te la dogmaticii
Vino, bea mult, lasă să fie prelins barajul minții
Călătorește cu marele Élan, dansează o gigă la înmormântare
 
Vino
 

Peste Dealuri Și Îndepărtat

Au venit pentru el într-o noapte a iernii
Arestat, a fost legat
Au spus că a fost un furt
Pistola sa a fost găsită
 
Au marșăluit cu el până la casa secției de poliție
Zorii i-a așteptat
Atunci când l-au dus la doc
A știut că a fost tratat greșit
'Ai fost acuzat de furt'
L-a auzit pe vechilul spunând
A știut că fără scuză
Lumina zilei de mâine s-ar mâhni pentru libertatea sa
 
Peste dealuri și îndepărtat
De zece ani lungi le va număra zilele
Peste munți și mări
Îi va fi o viață a unui prizonier
 
A știut că i s-ar plăti cu drag
Dar n-a cutezat să zică
Unde a fost în noaptea aceasta fatidică
Trebuie să stea un secret
A trebuit să lupte îndărăt lacrimi de mânie
Inima i-a bătut ca o tobă
Căci și-a trecut ultima noapte a libertății
Alături de soția prietenului său cel mai bun
 
Peste dealuri și îndepărtat
Se jură că se va întoarce într-o zi
Se jură că departe de munți și mări
Ei îi va fi în brațele înapoi
Peste dealuri și îndepărtat
 
Peste dealuri și
Peste dealuri și
Peste dealuri și îndepărtat
 
Orice noapte înlăuntrul celulei sale de închisoare
Privește afară prin vergele
Citește scrisori ce le-a scris ea
Într-o zi va ști gustul libertății
 
Peste dealuri și îndepărtat
Se roagă ea să se întoarcă el într-o zi
Se jură că atât de sigur cât ajung râurile la mări
Lui îi va fi în brațele înapoi
 
Peste dealuri și îndepărtat
Se jură că se va întoarce într-o zi
Se jură că departe de munți și mări
Ei îi va fi în brațele înapoi
 
Peste dealuri și îndepărtat
Se roagă ea să se întoarcă el într-o zi
Se jură că atât de sigur cât ajung râurile la mări
Lui îi va fi în brațele înapoi
 
Peste dealuri
Peste dealuri și îndepărtat
 
Peste dealuri
Peste dealuri și îndepărtat
 

Vino Să Mă Acoperi

Vino să uzi ochiul unei văduve
Acoperă noaptea cu iubirea ta
Usucă ploaia de chipul meu bătut
Bea vinul, gustul dulce, roșu al meu
 
Vino să mă acoperi cu tine
Pentru fiorul
Până ce mă vei primi
Vino să mă alini înlăuntrul tău
Dragoste tânără
Să trăiască de două ori doar pentru noi
 
Pentru mine
Pentru tine
Timpul înghite frumusețea patimii
Cu mine
Cu tine
În război pentru iubirea ta
(Diseară orice vis va ajunge)
 
Nicio lume dar drăgălășenia ta bună
Ademenire în țara somnambulilor
Noiembrie îmbrăcată în Mai pe chipul tău
Acum ne ține mâna secerătorul dragostei
 
Vino să mă acoperi cu tine