30.04.2021
Cea Roză
Cândva avea-n floarea-i a-și fi cea 'roză' tânără și neprihănităCu ochii săi căprui și păru-i negru lung
Lângă ea avea regăsit a fi-un 'arbore umbros'
Ale cărui 'ramuri' n-au decât a te sufoca
Prea aproape regăsită de-a lui scoarță înmărmuritoare
Care-are de-ndat' cicatricile a-și lăsa asupra-i
Ea-n disprare-și plânge suferințele, dar nimeni n-are-a le-asculta
De-așa 'spini' ea-nvaluita-i, și de-astfel cine-ar vrea a se apropria?
A salva această roză, cine-ar fi viața-și risca ?
Alegându-se doar cu durere și vrajbă
De toți uitată, plină de teamă, are drumu-nspre cea odihnă a-și găsi
Pulsu-i are-ncet el a-i pieri
Și-n cel din urmă ceas
Ea-și varsă cea din urmă lacremă de suferință
Ș-astfel roza-i de-ndat pierderii dată
Cea din urmă-i zi și somnu-i etern au aproape-a-i fi
Regăsită-i în somnu-i a fi sub cel arbore umbros
Singuru care-n urma-( ț) i e-a jeli