Rezultatele căutării

Corpul perfect

Toată noaptea aceasta,
Iubito, toată noaptea aceasta
Vom dansa în lumina lunei.
Ține-mă strâns,
Iubito, ține-mă strâns,
Iubito, lasă-mă să te simt diseară.
 
Poți vedea,
Iubito, poți vedea
Ești singura în viața mea.
Stai cu mine,
Iubito, stai cu mine,
Fără tine îmi pierd mințile.
 
Refren:
Nu las pe nimeni
Să-ți atingă corpul perfect.
Mișcările tale sunt atât de sexy,
Mă înnebunești.
Dansează cu mine diseară
Și lasă-mă să te țin strânsă,
Dansează cu mine toată ziua.
 
Niciodată nu m-am simțit așa.
 
Poți dormi,
Iubito, poți dormi,
Iubito, poți dormi în brațele mele.
Îți voi da, iubito, îți voi da
Îți voi da steaua mea de pe cer.
 
Aceasta este prea bine,
Iubito, aceasta este prea bine,
Iubito, aceasta este prea bine să fie adevărat.
Ești aici,
Sunt aici cu tine,
M-am visat la tine așa de mult.
 
Nu las pe nimeni...
Nu las pe nimeni...
Dansează cu mine diseară,
Dansează cu mine toată ziua.
 
© Vladímir Sosnín

Iubeai

Noaptea este atât de întunecată și strada este pustie,
Se vede doar o mică rază de lumină în fereastra ta,
Iubirea ta, așa de nepământeană altădată,
A dispărut fără să fi aflat răspunsul.
 
Nu aștept dragoste, nici nu aștept un sărut,
Mi-e greu să mă iert pe mine pentru a ta durere!
Odată mă respirai doar pe mine,
Dar în noaptea aceasta îți sunt un străin!
 
Iubeai atât de mult, îmi cereai dragoste,
Mă implorai cu ai tăi ochi fără să fi reușit să spui nimic,
De ce tăceai, de ce nu ai zis nimic
Și ne-ai lăsat să ne devenim străini?
 
Iubeai atât de mult, îmi cereai dragoste,
Mă implorai cu ai tăi ochi fără să fi reușit să spui nimic,
De ce tăceai, de ce nu ai zis nimic
Și ne-ai lăsat să ne devenim străini?
 
Poate că într-o zi din întâmplare
Te voi întâlni pe stradă încă o dată,
În ai tăi ochi frumoși dar triști
Nu voi mai reuși să citesc măcar un cuvânt!
 
Voi mai fi obsedat de tine mult timp,
Dar inima nu mi-o mai dăruiești mie,
Odată mă respirai doar pe mine,
Dar în noaptea aceasta îți sunt un străin!
 
Iubeai atât de mult, îmi cereai dragoste,
Mă implorai cu ai tăi ochi fără să fi reușit să spui nimic,
De ce tăceai, de ce nu ai zis nimic
Și ne-ai lăsat să ne devenim străini?
 
Iubeai atât de mult, îmi cereai dragoste,
Mă implorai cu ai tăi ochi fără să fi reușit să spui nimic,
De ce tăceai, de ce nu ai zis nimic
Și ne-ai lăsat să ne devenim străini?
 
© Vladímir Sosnín